joi, 25 august 2016

Magie si eleganta.

Ma gaseam izolata. Departe ca un zid de sticla de orice era frumos.
Poate viata n-a vrut sa-mi dea prea multe.
De fapt mint, viata n-a vrut sa-mi dea nimic.

Priveam fete si femei ce le admiram si n-aveam nimic din ce aveau ele.
Mie nu mi s-a permis sa fiu feminina.
Cuvantul fragilitate nu ma caracteriza pentru ca-l detestam.

Si totusi ochii mei nu erau morti.
Femeile altfel ale filmelor noir, eleganta si atentia la detalii din orice,
Cand nu ai nimic inveti sa-ti doresti totul si cel mai bun din orice.
Si totusi au mai trecut cativa ani pana cand sa invat ..

Vorbesc de Frumusete si totusi nu reusesc nici eu sa o definesc.
DAR, ne place o femeie cu machiaj perfect, piele curata, cu un parfum interesant, o senitatea pe chip si ceva Altfel.
Am fost toata viata mea mai mult un Creier si dupa Femeie.
Am speriat oamenii. M-am impus. I-am fascinat . Prin mine, prin esenta mea si frumusetea a venit pe locul 2. Rareori mi-am permis pana si mie sa ma ating cu delicatete. Sa ma ingrijesc, Sa ma ador si nu la exterior, ci in sufletul meu. Sa fiu buna cu mine.

Deseori am folosit parfumul cel mai sexy, perfect in concordanta cu PHul pielii mele, aproape mecanic. Remediile naturiste ca sa-mi mentina pielea tanara.
Dieta matematica ce-mi asigura vigoare si tinerete.
Hainele ce sa-mi vina perfect pentru forma corpului ce o am.
Si sufletul? Am lasat o fiara in plina furie intr-un corp de femeie fragila.
N-am fost blanda cu mine prin urmare am taiat si executat cu usurinta pe cei din jur.
Pana.. pana cand?

-Nu va functiona.
-De ce nu?
-Nu esti vulgara, nu ai corpul femeii care executa barbatii. Esti feminina, esti frumoasa,
Esti femeia pe care ei si-ar dori-o langa pentru ca pari inocenta,fragila,cineva pe care ei ar proteja.
-Dar eu nu sunt deloc asa!
-Corect. Dar ei nu stiu asta.

Cred ca n-am stiut cu adevarat niciodata ce inseamna diplomatia.
-O sa inveti. Lucrezi intr-un domeniu in care frumusetea, diplomatia, felul tau de a fi face o diferenta enorma.
Poate ca a avut dreptate. Ce-i drept dupa am invatat sa ma iubesc mai mult.
Si nu ma refer la stricta mea sexualitate, impulsivitate sexuala, senzualitate.
Ci si la partile mici din mine,de fetita.
Sa invat sa ma pot uita la o ceasca cu trandafiri roz si sa mi-o doresc pentru ca ma face sa zambesc.
Sa citesc moda si sa o admir intr-o revista buna.
Sa nu ma mai gandesc mereu la bani, la haine office, la ce as putea sa fac sa imbunatesc nu stiu ce aspecte, cate limbi straine ar trebui sa mai invat si griji peste griji.

M-am gandit ca multe femei isi fac la fel.
Nu, nici eu nu scap de acest pacat.
In curand o sa am 30 de ani si tot nu m-am invatat.
Mi-e greu sa fiu si femeie si fiara. Sa am tot si sa-mi iasa. Sa fiu TOT. Si sa iubesc si apoi iar sa iubesc. Sa-mi acord mie ce -mi trebuie.

Si totusi rad...
-Cumm., cati ani ai?
-Da...
-Credeam ca ai maxim 20.
-Mi-as dori.
-Dar stii ca nu arati nu?
-Da. mi s-a mai zis..si cumva demonstrat. Un pusti de 18 ani ..facuse o fascinatie pentru mine si-mi spunea acelasi lucru,.ca nu-mi arat varsta si ca nimeni nu si-ar da seama..
-Ca nu ai mai mult?
-Da.
-OH, ce dragut.
-Da. simpatic chiar ca sa nu zic flatant.
-Te simti batrana?
-Uneori da.

N-am mintit-o. Uneori stiu adevarul si nu ma sperie maturitatea.
Imi place eleganta mea in gesturi de acum. Ca stiu cu ce-mi sta bine si CE sa aleg.
Stiu cum trebuie sa fie o femeie si ca as putea suci minti dintr-o privire.
Nu ca nu as face-o.. uneori din plictiseala.
N-as fi eu altfel..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu