sâmbătă, 21 mai 2016

M-am hotarat sa plec de nebuna

O tineam in brate strans. Stii ca esti draga mea, da?
Sa-mi zici ce sa-ti aduc. Orice vrei tu.
Evident ca ma durea.
Ea este probabil cea mai faina tipa ce mi-a fost dat sa o cunosc in ultimii ani.
Si acum plecam. Iar. Si o lasam in urma.

''Dar cum de ..pleci?''
-M-am hotarat in ultimul moment. Intr-o zi.
''Ca atunci cand ai venit in orasul asta?''
-Exact. Si atunci a fost ceva spontan.
''M-am speriat sa stii.. cand ai zis ca pleci si nici macar nu stii daca te mai intorci in Romania.''

O priveam si taceam. N-am mintit. Pe ea n-as putea-o minti. Chiar nu stiu daca ma intorc.

Stiti, momentele alea la betie, cand vezi totul in poze, pe slow motion, si ai o senzatie ciudata ca fix asa trebuie sa fie viata? Pentru ca in momentele alea, totul este clar..
Asa s-a simtit totul. Este clar totul. Eu trebuie sa plec.
De la 18 ani tot zic ca plec si desi am mai fost plecata mereu aveam senzatia stranie ca locul meu este ''dincolo'' si nu aici.
Ca un pamant/ locatie neexplorata. O senzatie ce nu este lasata sa devina comuna.
Mancaruri noi, oameni noi. sentimentul ciudat de distantare amestecat cu o incredere nebuna in propria persoana.
Imi place sa ma provoc. Imi plac locurile noi.

Cand eram mica, imi placea sa invat din greu.
Ma vedeam business woman, cu 2 copilasi acasa si masina personala.
Pe masura ce cresteam insa simteam nodul la cravata ca ma strange grav, spre sufocare.
Incepusem sa admir artistii, sa ma infurii si sa-mi fie ciuda pe viata lor boema si salbatica.
Sa-mi dau seama ca libertatea si puterea este in fiecare si ca rareori tine de lucruri/pozitii sociale.

Alteori dadeam vina pe ascendent.
'' Ai ascendentul in sagetator. O sa calatoresti mult. Nimeni nu te poate tine in frau.
Ai o groaza de planete in capricorn ceea ce te face de neinvins/axata pe scopul tau.
Ai planeta dragostei in varsator. Esti ca un Zid. Rece. A fost frumos, pupat si pa, dispari din viata mea. O sa faci maxim un copil  si doar din greseala si o sa il pasezi lui sa-l creasca. N-ai tu timp de asa ceva.
Ai si ceva in Scorpion. De aia atractia pentru lucruri neobisnuite, de asta esti misterioasa, sexy. ''

Am ras. Aveam 18 ani. Si i-am zis. Dar, eu de ce nu ma vad inca asa?!
'' Ai timp. Vorbim la un 25. ''

Am ras nestiind cata dreptate avea.
In cateva luni ma urcam in avion. Singura. Ca sa calatoresc intr-o tara a carei limba nu o cunosteam.
O emotie stranie ma cuprinsese. Senzatia ciudata Ca-s fix unde trebuie sa fiu si fac fix ceea ce ar trebui. Aratam de 15 ani. Oamenii din avion erau toti mult mai maturi.
Multi se uitau la mine ca eram singura.
Un roman stabilit in afara , inginer si destul de intelectual cu care glumisem pe drum spre aeroport, avea tendinta sa ma protejeze. ''O sa fii bine? Sigur nu vrei sa te duc eu cu masina la destinatie?''
-Nu,o sa ma descurc. Sunt mare.
Rade. ''Nu esti chiar atat de mare. Esti chiar micuta.''
-Doar pe dinafara. Si ochii mei ardeau dandu-i semnul ca este timpul sa plece si ca stiu ce fac.

Acum o sa plec iar. Si nu stiu pentru cat timp.
As zice ca nu m-ar deranja sa tot plec, peste tot, urmatorii 5 ani din viata.
Doar ca ma uit in urma, si-mi zic. Mai stiu cum era Asta?
Cum este sa pleci, sa fii departe, sa nu ai tinta si totusi sa stii exact ce trebuie sa faci?

Prietena mea buna, pe care am lasat-o in urma, imi zice: ''Totul a fost prea rapid cu tine.
Acum te desparti, acum schimbi jobul, dupa mai faci nu stiu ce.
Permanent ma aflam intr-o spaima, zicandu-mi ca eu nu as putea trai asa si temandu-ma sa nu patesti vreo ceva. ''
-De ce as pati ceva?
''De unde stii ca oamenii n-ar putea sa-ti faca rau?''
-Pentru ca eu sunt in general cea ce le face rau.
''Ai certitudinea asta?''
-Da. Intotdeauna.

Prea multi oameni, si prea multe legaturi si totusi n-am uitat pe nimeni.
Nici pe femeia ce mi-a zis sa cred in mine, pentru ca si astrologic si la personalitate ,sunt dura ca piata si nimic nu ma poate darama.
Nici pe ele ce m-au fascinat si vrajit cu senzualitatea lor.
Nici pe noua mea prietena si cea mai buna, care ma intampina cu prajituri si vin de fiecare data cand mergeam la ea doar pentru ca am nevoie sa ma tina in brate, pentru ca e mai scumpa decat cea mai scumpa mamica si pentru ca tine la mine mai mult decat merit.

Cumva, undeva, mereu mi-am dorit sa mentin legaturi. Sa le ZIC ca le tin minte.
Ca eu tin minte tot si pe toti.
Ca ei si ele mereu sunt alaturi de mine prin tot ceea ce m-au invatat sau dat, dar stiu ca multi nu m-ar crede. Raceala, logica mea, libertinajul si faptul ca dispar si apar , ar convinge orice om ca eu n-am suflet, dar am si tin minte TOT.
Cand sunt Departe, vocea lor imi rasuna in mine si-mi amintesc de Mine.
ASA, este ca si cum n-am plecat niciodata. Si timpul si spatiul n-are reguli.

Inca RAD. Amintindu-mi anul ce a trecut. Si-mi zic ca-s Nebuna.
Ce rochii sa-mi iau? Sa port o esarfa de voal pe plaja si doar niste bikini?
O sa ma fac neagra la 40 de grade. Nu-mi vine sa cred ca de data asta stiu limba de acolo.
Oare cati oameni vor innebuni iar din vina mea?!
Unde o sa dispar/ fug dupa?

Ironic sau nu, mi-a dat mama o bratara cu simboluri spirituale, fara sa stie.
Chiar trimite ca idee la tara unde merg. La EXOTIC. La Viata. La Altceva.
Si are acel semn cu semnificatia de ''Nu trebuie sa te cunosc,energia ta imi zice totul despre tine.''
Ironic. Un an de zile , anul trecut mi-am tot cautat Eul Spiritual.

Cand o cunoscusem pe EA. Mi-a sarit pe mine aproape si era toata ''Tu esti facuta sa CONDUCI. Sa fii Regina. '' M-am enervat. Am vrut sa o plesnesc.
N-aveam nevoie sa aud asta, eram intr-un moment al vietii in care ma simteam ca dracu.
-Regina cui? Regina dracului? Viata mea era naspa.

Intr-o luna dupa, totul se schimbase. Poate ajunsesem regina?
Auzeam barbati ce-mi ziceau direct ''Tu esti Altfel'' Eu razand. Cum adica altfel?
''Printesa. Dar meriti, meriti tot.
Te diferentiezi total de multe femei. Esti si frumoasa dar nu doar atat. Esti superba.
Ai ceva al Tau dar esti si foarte desteapta. Esti rara.Ti-as da orice. ''

Radeam pur malefic. Ce mi-ai da? Mi-ai da o casa? Ai Muri pentru asta?
Simteam nevoia sa aud TOT. Stiam pe dinauntru ca nu dau nici un scuipat pe barbatul din fata mea si pe parerea lui despre mine, dar voiam sa aud. Ce sunt. Cat de tare ma vrei. Te roade, te doare? Inca pot sa PROVOC asta?
Adoram sa provoc si dupa sa ii ascult. Doar asa mi-am revenit din STAREA AIA NASPA.

Prea mult din TOT. Pentru ca-s nebuna. :))
Dar acum o sa plec. Iar o sa incep Altfel.
Si o sa sfarsesc..vedem noi cum.
Macar nu o sa fie plictisitor. Wish me luck.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu