duminică, 17 mai 2015

Imprevizibilitatea vietii si oamenii din ea

Ai simtit vreodata frigul?

Cum iti intra in oase, cum te sufoca, cum te lasa inert,calm,in asteptare desi stii ca trebuie sa fugi, sa te zbati dar ceva din tine nu te lasa?

Stii senzatia aia de DA?
Da, accept orice, orice viata imi va arunca ?!

La 12 ani am crezut ca o sa mor de frig.
Eram acoperita de zapada din toate partile si nu simteam ca mai pot sa continui.
M-am oprit si am asteptat.
Nu auzeam nimic si nu-mi mai simteam corpul.

Era intuneric total si eram singura.
Doar eu cu mine si o minte atat de activa ce-mi amintea : Te poti opri aici sau poti sa vezi ce te asteapta mergand tot inainte.

Am ales sa merg si o forta ce niciodata n-am stiut ca o am mi-a purtat corpul. Am scapat.
Dupa, niste dureri in tot corpul m-au trezit la viata. Corpul/mintea/tu in siguranta, acum te poti reface.
Organismul are nevoie sa-si revina. Dormi.

Suferinta.Cosmaruri.
Boala.Durere.
Urla dar aminteste-ti ca nimeni nu o sa te auda si ca nimanui nu-i pasa.
Ridica-te de jos ACUM. Respira. Priveste-ti carnea si iubeste-o. Intelege-o, fii cel mai bun prieten al ei. Este tot ce ai in aceasta viata si tot ce meriti. Iti apartii. Invata sa traiesti cu tine.

-Mi-e frica sa plec in alta tara singura.
-Nu ai de ce. In viata totul este posibil si totul este intr-o continua schimbare.
-Tu ai putea sa pleci asa..fara nimeni alaturi?
-Da. Am mai facut asta.
-Nu ti-a fost frica?
-Singura persoana de care-mi este frica sunt eu.

Mergeam odata pe strada uitand lucruri ce niciodata nu trebuiesc uitate.
Pierduta de altii, pierduta prin mine.
Niste brate ma strang deodata atat de strans incat simt ca ma sufoc.
Raman impietrita.
-Aaaah  tu erai. Ce mai faci?
-Bine. Tu ce mai faci? Esti bine?
-Da.Sunt.
 Mereu acelasi...de cat timp 6-7 ani? Mai mult?
 Acelasi zambet atat de cald, aceleasi brate imense care m-ar sufoca indiferent cat de rece/oribila si indiferenta m-ar face viata sa fiu. O naturalete atat de simpla, un suflet atat de bun, un om intre animale, cel ce nu s-a pierdut nici macar o singura data.
 Oare stie ca nimeni nu m-a mai luat in brate asa de ani de zile?
 Ca este un gest ce nu-l permit pentru ca detest falsitatea umana.

Alta zi..soare iar soarele ar putea incazi orice si pe oricine..are o energie chiar purificatoare daca ai capacitatea de a sta si doar de a primi.
O privire mult mai calda ma priveste si-mi zambeste.
Ma ia de o mana si-mi spune ca arat ca o papusica, cu o naturalete de fetita.
Nimic pervers la mijloc, nici un interes, nici o urmare.
Un om privind alt om si bucurandu-se de a sta langa ea pe aceeasi banca.

Imi spune despre ea si privirea mea ii spune sa continue.
Este entuziasmata, vesela, incantata pentru ca o ascult.
-Iar tu? Tu ce faci? Cum este viata ta?
-Pai.. astazi am refuzat un job ce mi-ar fi adus mai multi bani decat castiga majoritatea desi lucram foarte putine ore si practic nu trebuia sa ma stresez prea mult.
-De ce?
-Nu mi-au placut oamenii. Asa ca am iesit sa ma plimb si sa cunosc altii ce sa-mi placa mult mai mult si uite ca te-am intalnit pe tine.
-Inteleg ce zici.
-Stiu ca poti sa intelegi.

O alta, o femeie exceptionala, probabil visul meu erotic cel mai interzis..un mix exotic si totusi o persoana cu ceva atat de uman, primar, ceva ce exista in noi toti ascuns/latent, imi spune:
-Stii ca tu esti printre putinii oameni ce chiar m-au ascultat si inteles?
-Ma flatezi,nu cred ca te-as putea vreodata intelege in totalitate..desi mi-ar placea sa o fac.
-Esti invitata oricand in viata asta la mine. Oricand poti gasi un sprijin in mine.
-Stiu..si stiu si de ce si eu ma bucur ca te cunosc si ca mi-ai deschis mintea.
-Sa nu te schimbi niciodata, da? Tu chiar poti schimba ceva.
-Da..mereu cu mintea cat mai deschisa..si mereu o fiara. That's me.

Viata..ce este viata?
O clipa.. mereu va fi o clipa si ea va trece mereu si va constitui acel trecut.
Dar o clipa, un om, un moment, toate pot schimba totul.
Traiesc pentru momente, pentru clipe.
Sunt un vizitator al acestei vieti si ma bucur de ea.
Iau totul ca atare si sunt deschisa la orice primesc, bun sau rau.

Termenul de ''unsa cu toate alifiile'' ar suna brutal mai ales alaturat unei femei si totusi nu ma socheaza absolut nimic. Ma simt un observator de multe ori,nu neaparat un participant.
''Sunt o papusa.'' Corect. Arat ca una.
''Sunt o fetita'' Corect, Inca pot sa arat ca una.
'Sunt inca tanara' Da, ador asta
Si totusi.. sufletul,mintea,spiritul mi-au fost distruse,sfasiate,transformate de atatea ori in modalitati atat de intense incat pot privi suferinta unui om cu o totala lipsa de empatie.
Iadul si raiul este aici..si ambele se afla in tine.

Ce sunt eu..ce am ales sa fiu, a fost alegerea mea.
Mi-am dorit sa fiu un zid pentru ca stiam ca viata doar asta-mi va cere sa fiu mereu.
Cum altfel as putea privi o floare si sa-i admir frumusetea cu sensibilitatea pe care ea o merita?
Sa privesc omul asa cum este el fara sa-mi bag adanc ghearele in el si sa-l sfasii?
Sa fiu obiectiva in rationament si astfel libera?
As fi putut sa pasesc fara frica oricand daca ar fi existat lucruri in mine ce puteau fi afectate de altii?
Eu mi-am dorit mai mult..

Mi-am dorit ca in fiecare zi cand deschid ochii sa ma bucur de lumina, de prima gura de ceai, sa fiu mereu entuziasmata de viata pentru ca viata imi poate da oricand orice am nevoie.
Mi-am dorit sa iubesc zambetul lui, atingerea lui si privirea lui.
Am dorit sa pasesc mereu in aceasta lume cu hotararea ca merit sa fiu aici.
Sa ma simt eu. Eu in totalitate. Eu autentica.
Si mi-a iesit.. pot numara pe degetele de la ambele maini oamenii ce au contat pentru mine si care chiar mi-au schimbat viata in forme si maniere care ar face pe oricine sa creada ca viata,lumea,totul este pura arta.. si ma simt norocoasa.

Povestea ei atat de tragica, zambetul lui, felul cum ea m-a prins de mana de parca eram doua fetite ce se jucau si lumea nu conta.un sarut atat de intens...
Cuvinte ca 'Esti cea mai puternica femeie ce am cunoscut-o vreodata.'' spuse mie fix atunci cand trebuia sa aud asta. Acel ''te iubesc..' de la persoana ce ar fi preferat sa-si taie inima in bucati si sa o arda ,numai sa nu-mi recunoasca mie asta.
Si totusi..n-am fost mereu corecta.
Oamenii mereu i-am pastrat in amintiri si in mine,
Nu-s persoana ce sa se lege strans.
Sa fug ma defineste, este tot ceea ce stiu, tot ceea ce am facut mereu.
Mereu am ales sa fiu singura cu mine.Stiu sa traiesc asa.

-De mine nu o sa poti fugi,sper ca stii asta.
-Stiu.Mereu o sa fii pentru mine. indiferent ce s-ar intampla, cel mai special barbat pe care l-am cunoscut vreodata.Mereu o sa fii prezent in mintea mea si o sa ma bantui.
-O sa fiu si ultimul.
-Daca asta iti vei dori eu nu voi avea puterea de a te opri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu