Ce zic fostii despre tine?

-Ca am probleme psihice, as zice eu clar si raspicat, aproape mandra de mine ca asa m-am nascut eu nesimtita si dementa. Darrrrr nu, nu despre asta era vorba. Adica nu despre mine!( thank God!)

Ce voiam eu sa va amintesc sunt momentele acelea cand va vine sa va dati palme singure atunci cand va amintiti de fosti.

Ce am vazut la el?  Am fost beata pe tot parcursul relatiei? Sa dau vina pe faptul ca eram usor deprimata? Cat de oarba sa fi fost? Serios,el chiar asa se imbraca mereu?

Oh,da. Haide sa ne asumam. Fostii nostri nu sunt prea straluciti, de fapt unii sunt atat de lipsiti de calitati incat incepem sa le credem crizele parintilor nostri, saracii.

Dar totusi, daca oamenii din jurul nostru ne definesc,prin urmare si cei ce au fost in relatie cu noi. Ce zice asta despre noi? Ce ne zice personalitatea fostilor nostri despre personalitatea noastra?

1.Ca ne place sa bem cam des

Unul sau mai multi din fostii tai adora sa bea cam mult. Petrecere azi,petrecere maine si acusi atinge 30 de ani.

Relatia voastra s-a terminat demult dar totusi uitandu-te la el si gandindu-te logic iti da putin cu minus totul. Sa fi fost eu o petrecareata nebuna si de neoprit?

 Mama,tata,am crescut si regret maxim ca mi-am stricat ficatul si v-am mancat voua zilele,prin tinerete.

Chiar n-am baut atat de mult dar pun pariu ca am fost beata pe parcursul relatiei mele, de vreme ce eu pe tipul ala ce si acuma e inca beat...l-am cam placut.

2.Ca am fost cam imature

Da, nu aveam bani dar ne petreceam zilele distrandu-ne copios.
Sa-ti petreci timpul,lipsita de griji desi grijile ameninta sa-ti rupa usa,uneori este relaxant.
Nu mi-as fi dorit sa fiu un adult din scutece.

N-am vrut sa fiu matura, sa-mi asum responsabilitatea unui somn de 8 ore si de o masa calda la un restaurant/Mancam prost si rar si nu dormeam dar undeva printre momentele alea usor autodistructive, exista ceva.

Sa fie clar. Nu de multe ori o sa auziti adulti perfect respectabili ce-si vor aminti de zilele 'deloc usoare' din tinerete cand nu aveau nimic dar erau cei mai fericiti. Viata uneori sta in lucrurile simple si...legat de stres ..atunci, alaturi de el, in acel moment doar, stresul nu exista.

3.Ca am vrut sa fim ceea ce nu suntem

Nu ne intelegeam.Ii uram si respiratia si modul in care zambea.
De fapt iti era atat de antipatic incat simpla lui prezenta era un chin.

'Dar o relatie nu e mereu lapte si miere' iti tot ziceai si apoi omul ala nu avea vicii si o slujba respectabila.
Mama ta il placea, tie deodata, nu-ti mai placea asa tare de mama ta.

Clopote de nunta sunau si tu nu te puteai gandi decat la ce scandal se va isca atunci cand o sa fugi de la nunta. Cu o femeie. ( Bine nici chiar, dar orice ar fi provocat un scandal astronomic si spart zambetul tembel al aluia de langa tine). Nu stii nici acum ce te enerva atat de tare la el dar o sa concluzionezi ca TOT.

L-ai parasit si drept sa zici, nici nu-ti pasa daca mai traieste.

Concluzia?
Prea betiv, prea imatur, prea perfect, undeva a existat ceva din noi ce a rezonat cu acea persoana. Sa ne recunoastem defectele?
Sau mai bine zis sa recunoastem ca eram oameni si ca oamenii se schimba ? Si cu fiecare relatie si in cadrul ei? Da. Concluzia cea mai inteleapta e asta. Am crescut si au crescut si ei..important e Prezentul

V-am pupat. Sa priviti mereu trecutul cu o atitudine pozitiva!