sâmbătă, 22 februarie 2014

Nu cred in misterul feminin

Venise la mine pornit rau.
Incepuse prost ( rar ai sa vezi barbat coerent atunci cand e pornit) sa-mi indruge mie, cum ca-mi lipseste feminitatea si misterul feminin. Mare greseala din partea lui.

Nu ma doare nici in firele de par (ca alea tot nu dor) despre parerea unui barbat despre mine, mai ales despre lucrurile care-l enerveaza pe el la mine.
 Ba chiar caut sa-l incurajez sa gaseasca si mai multe motive, pentru alimentarea acestei antipatii.

Ce mai este misterul feminin astazi?`
Ar trebui sa rosesc la un flirt prost si deloc nevinovat?
Cand am atatea filme pornografice online, disponibile oricand simt nevoia de asemenea ´´senzatii tari´´.



Sau ar trebui sa-i zic sa dispara pana cand nu-l pocnesc, pentru ca indrazneste sa ma frece la creier ,cu asemenea rahaturi,ce ar trebui sa ma faca sa ma simt prost cu mine.

Ah. Si daca lumea nu m-ar cunoaste drept o femeie directa.
De ce sa fii o femeie directa?
Pai eu am gasit unele satisfactii ca:

-Daca ii zic ceea ce sunt, scurtam din timpul ala inutil in care fiecare se preface a fi ceea ce nu este, si poate vedem mai repede daca suntem compatibili sau nu.

-Am si eu sanse sa ma dezvolt ca om/ femeie , nu sa raman inchisa in mine si permanent la fel.
 Cum beneficiez de feedback direct, am sanse mari sa aud chestii ce ma pot ajuta sa devin mai buna.

-Sexul e mai de calitate. Spun tot ceea ce-mi place si doresc si primesc. Intre timp am sanse mai mari sa descopar si alte lucruri ce-mi plac.

-Nu sunt luata de fraiera / tampita  pentru ca ala de langa mine stie ca o sa-l ard grav daca isi permite sa fie nesimtit vreodata. Tacerea unei femei e luata drept acceptare. Eu una nu accept rahaturi.

-Daca zic ce vreau ,am sanse si sa gasesc. Daca mie-mi place sa fiu directa, atunci o sa gasesc un barbat ce va aprecia fix asta. Nu de alta, dar va vedea DIRECT asta. Ceilalti pot sa faca pasi.

Prin urmare ce cred despre misterul feminin?
Ca in ziua in care traim este luat la batjocora.

Barbatii n-au timp sa stea sa vada ce este in mintea unei femei, sa-i acorde timp si respectul cuvenit, daca ea nu si-l obtine singura. Este crud bineinteles dar asta este, ne adaptam.
Cat despre imbecilii ce-mi reproseaza ca-mi lipseste asa ceva.
Da, imi lipseste maxim, caci idiotii oricum nu pot sa vada asta la mine, sau sa inteleaga asa ´´subtilitati´´.V-ati prins? Nu? Exact.

2 comentarii:

  1. Dragut articolul ca si optica sau viziune personala atent argumentata si-l respect pentru asta, cu toate astea pierzi esentialul. Aici gresesti enorm de mult si chiar in detrimentul tau personal...in tocmai atuul tau feminin imperios necesar unei relatii heterosexuale satisfacatoare in orice conditie...deci foloseste-te inteligent de asul din maneca ta catifelata si ultrafina.O femeie puternica si inteligenta nu se conformeaza la normele idioate ale unei societati decadente si sterile, ci doar la cele adaptative si destul de rezonabile, desi flexibilitatea si eleganta atitudinii sale rebele cunoaste o sexualitatea activa si placuta, cea misterioasa si totodata vulnerabil-feminina, iar nu submisiva, releva tocmai simfonia euforica a simturilor indelung interzise si iar prezise de mintea vesnic intriganta...

    RăspundețiȘtergere
  2. M-am gandit mult la raspunsul meu pentru ca am vrut sa sublinieze exact ceea ce gandesc.Cu totii suntem rezultatul experientelor noastre de viata,educatiei,anturajului plus ceva tipic al nostru.As spune ca sunt de acord total cu ceea ce mi-ai scris daca m-as incadra in tiparul descris de tine. Sunt o femeie mai atipica,mereu am fost. Nu stiu daca asta ma face feminina,sau mai putin feminina. Parerile celor ce ma cunosc sunt impartite. Arat foarte feminin/elegant dar pe interior sunt dura si destul de rece.Din impuls as spune ca-s rezultatul societatii in care traiesc,al atitudinii usor agresive a barbatilor din jurul meu,dar as minti.
    Experientele traite,societatea in care traiesc, nu m-au dus la o durificare/conformare ci doar a consolidat ceva ce exista de mic copil in mine. Un lucru mi-e clar,femeile vin in diverse forme si personalitati. Daca e sa vorbesc din spectrul societatii noastre nu as impinge niciodata o femeie sa fie sensibila,copilaroasa si cu gesturi feminine.Marlania de la noi ar distruge oribil asa ceva. As indemna-o sa fie puternica,sa se cunoasca bine,sa se valorifice si sa nu caute confirmarea unui barbat. De ce? Pentru ca este singura cale in care eu o vad supravetuind,cum am vazut multe de acest tip cazand urat.
    Cum este o relatie heterosexuala normala? In societatea noastra? In general el e marlan si ea suporta. Sunt si exceptii si ma bucur ca exista. Cum vad eu o relatie heterosexuala normala? Cu amandoi fiind 2 oameni si dupa barbat si femeie.Eu una asa mi-am gasit echilibrul.Daca as incerca sa fiu altfel sau mi s-ar cere sa fiu putin mai altfel,nu m-as suporta pe mine.Sunt o femeie mai dura si-s iubita pentru ca sunt asa si fix cum sunt,si recunosc ca da, asta cu adevarat ma face fericita.

    RăspundețiȘtergere