marți, 1 august 2017

Ti-e frica? Da,de mine!

-Daca ti-as zice ca am facut de 2 ori puscarie?
-Ma asteptam. Mi-am cam dat seama.
Si o privi, asteptand sa tremure, sa schiteze ceva.
-Cum poti fi asa rece? Este anormal pentru o femeie.
-Eu m-am nascut in lumea ta, tu doar ai intrat in ea si acum cauti sa fugi.
-Ce inseamna asta?
-Inseamna ca am trait o viata mai grea decat a ta.

Si totul disparuse deodata ca un fum undeva in adancul mintii.
Lucruri ce nu dorea sa si le aminteasca. Acum erau vii, cruzime, putere, bani. Toate acolo si ea n-avea voie sa clipeasca. Si totusi atat de puternice inca.

Doar se intorsese iar acolo. Fix in aceeasi lume. Timp de 7 luni. De buna voie si nesilita de nimeni.
Ca sa-si rasuceasca singura cutitul in stomac.
Sa-si dovedeasca ce poate si cine este ea. Departe de tot, de identitate, de memorii, de aparente.
ACOLO. Atunci. Ea era alta. Cineva mai apropiat de ea. Cineva mult mai ingrozitor.

luni, 3 iulie 2017

Problema ei? Nu stia sa iubeasca.

Povestea nu este simpla.. pentru ca Ea nu este o femeie simpla.
Desi. privirea ei, gesturile, chiar ea ti-ar spune ca adora sa fie indragostita.

My own and only match. Cel ales. Cel ce avea ceva irezistibil.
El nu era acolo. El nu existase zeci de ani chiar.

Fetite, femei, profesoare, toate simteau fiorul dragostei si multe sufereau.
Nu ma vrea/ Nu ma place/ Nu pot sa-l am.
Undeva, pe jos, pictand un zid, fericita ca a scapat de ore datorita proiectelor ''extra'' era o fetita.
Nu stia sau mai bine zis nu putea intelege ce inseamna acea suferinta din cauza sexului opus, pentru ca cea mai importanta relatie era cea cu ea.

Era egoista cu fericirea ei. EA, ce simte/ce traieste si trebuia sa se simta bine , asta conta.
Si apoi, nu o interesa nimeni. Interesul pur fizic ( ''ce frumos este ala'') nu era suficient ca sa o faca sa suporte pe cineva.
Astfel a trait 17 ani fericiti.
Suna inuman. Poate nu era om.
Dar 17 ani din viata nu a fost indragostita de absolut nimeni.
Dupa nu s-au schimbat prea multe.

luni, 29 mai 2017

Sunt interesata de mine.

''Trebuia sa o iubesti nu sa o visezi''

Mi-amintesc in mintea mea, mereu pierduta in spatiul, cuvintele astea, si-mi zic.. Eliade.. si cat imi placea mereu cum scria.. tocmai pentru ca visul pentru el.. era totul si se imbina magnific cu realitatea.

M-am schimbat?
Am uitat cine/ce sunt?

Nu m-am simtit niciodata mai bine ca acum.

Imi zic dar o si cred.
Uneori, recunosc, visam la iubire. Fara a sti prea multe despre, pentru ca am boala omului logic nu cred pana nu vad,simt,pana nu ma da pe spate si termina psihic.
Credeam sau speram? Imi doream ceva poate ce sa ma scoata din realitate.
Nu ca realitatea ar fi fost grea, dar era plictisitoare.
Si speram astfel la o salvare, oricare ar fi fost sfarsitul ei.

marți, 9 mai 2017

Viata mea? Am facut mereu tot ceea ce nu trebuia.



Cum a inceput totul? Mai stii?


La 19 ani ma urcasem pentru prima data intr-un avion.
Trebuia sa plec intr-o tara a carei limba nu o cunosteam.
Da, trebuia sa-l cunosc si pe un EL.
Visa sa ne casatorim. Sa ma acopere in aur din cap pana in picioare.
Sa traim amandoi in deja cele 2 vile ce le avea desi nu facuse nici 30 de ani.
Scopul lui in viata eram eu. Nu dorise niciodata pe cineva atat de mult.
Pentru el eram cea mai frumoasa femeie ce o cunoscuse vreodata, ceva la care el nici macar n-ar fi visat. Cineva langa care tremura,
Pe care ii era frica si sa o atinga pana si pe mana, pentru ca stia cumva ca nu i se cuvine lui.
In gandul lui, eu eram prea buna pentru el. Greseala lui? Eu eram constienta de acest avantaj.

vineri, 14 aprilie 2017

Hai sa traim putin


Ce poti sa scrii..atunci cand nu mai ai cuvinte?
Cand senzatiile iti sunt in cap... si nu stii nici tu ce se va mai intampla.
Nici macar nu mi-am dorit asta.. Sau da?

M-am trezit cam beata, cam prea sexy, si dansand. Dansand din toata inima, ca odata demult si placandu-mi faptul ca sunt dorita. M-am trezit intorcandu-ma de unde am plecat, cu o pofta, dorinta nebuna de viata, de orice.

Eram atat ,atat de obosita..
Ultimele luni.. invartisem bani si vazusem oameni distrusi. Multi dorindu-si sa planga. Sa nu existe. Sa nu fi facut . greseala aia. De a pierde tot, pentru o clipa de adrenalina, de a risca, de a se risca.

-Stii cat am la schimbul de tura?
-Nu.. cat?
-Aproape un miliard..Nici nu credeam ca pot sa numar atatia bani.

duminică, 2 aprilie 2017

Fetito,pe tine cine te salveaza?!

Era iarna. Din aceea ce nu-ti permite sa respiri, sa mergi, sa gandesti.
Se blocasera drumurile de la ninsoare si scolile s-au inchis.

Profesorii speriati au decis sa trimita elevii mai devreme acasa. Mare greseala.
Deja ma simteam rau, si sa traversez drumuri pline de zapada , zapada ce-mi ajungea pana la gat, nu ma incanta. Nu vedeam inainte, inapoi, si era si atat de intuneric.

Ca-mi era frica era putin zis. Imi amortise tot corpul de la frig, mi-era sete, n-aveam pic de vlaga, si ma taraiam mai mult decat mergeam.
La nici jumatatea drumului am si cazut. N-am alunecat. Efectiv nu mai aveam vlaga. Voiam sa fiu lasata in zapada acolo si sa mor. Sa mor odata si sa se termine tot.

Nu stiam ce-i aia acasa. Poate fix asta ma durea cel mai mult. Nicaieri nu eram bine.
Nici acolo in zapada. Deci ar fi fost o bucurie pentru mine sa mor. Dar nici vorba. N-a fost sa fie.

miercuri, 8 martie 2017

Iubire sau nu

Iubirea ar fi atunci cand ea.. venind acasa, dulce si doritoare.. te-ar vrea doar pe tine.
S-ar dezbraca si ti-ar gati.
Te-ar astepta supusa intr-un colt.
Ar trai pentru tine si pentru voi.
N-ar avea ochi pentru nimeni si nimic..

Si asa voi ati trai fericiti pana la adanci batranete.. O ZI. Atat.
Poate o saptamana depinde cata nesiguranta zace in tine si cata nevoie ai ca ea sa-ti fie satisfacuta de femeia de langa tine..dar dupa intervine ceva. Realitatea. Rutina. Depresia.

Asa-s oamenii creati. Poate suntem animale. Poate nu stim ce este bine pentru noi.

duminică, 26 februarie 2017

Cum sa fii seducatoare? Fii puternica!

Si am zis-o. Simplu dar GREU. Doamne este atat de greu.
O viata singura. Singuratate. Instabilitate. Oameni ce sa te atace din toate partile.
Si tu.. tu.. zambind.
Frumoasa. Aranjata si eleganta si stralucind. Nu, nu din razbunare, nici macar din furie, ci pentru ca poti si vrei si stii ca oriunde, oricand, indiferent de orice viata este frumoasa daca ai curajul sa Speri si sa Zambesti chiar si atunci cand ea nu este.
Chiar si cand ea iti este impotriva.

Mereu ma intorc la lucruri materiale, pentru ca sunt o femeie materialista si uneori snoaba/cu gusturi ciudate si scumpe in materie de orice. Nu mi-e rusine fac 30 de ani, ar fi cam timpul sa accept asta.
Stiti in Sex and the City cand Samantha isi alege un inel IMPUNATOR in forma de trandafir cu pietre stralucitoare,mai iesit din comun, doar pentru sufletul ei egoist de femeie?

Cam asa ceva am patit si eu.
Il vazusem intr-un magazin. Tot trandafir. Tot cu strasuri. Tot MARE. Si a rezonat cu mine, cu MINE cea de acum ce se accepta si cu bine si cu rele, pentru ca de acum este clar, cu mine o sa tot traiesc toata viata. Ar fi bine sa ma iubesc.


















Mi s-a tot zis. Mi-a zis-o bunica. Mi-au zis-o femeile extraordinare cunoscute..de o varsta mai inaintata decat mine ca in ziua cand ma voi iubi si accepta. atunci Puterea ma va face Infinit mai Frumoasa. Stiam ca sa fii puternica si sa nu depinzi de nimeni si nimic reprezinta sursa fericirii dar nimeni nu mi-a zis ca si doare/ ca va fi atat de greu.

Este greu sa fii TOT. Este atat de greu dar.. atat de Minunat. Ti se ridica o povara de pe umeri. Si lumea te admira si doreste. Esti femeia ce n-ai nevoie de un barbat deci involuntar toti au nevoie de tine si te vor. Disperat. Iti invidiaza puterea dar si sunt atrasi de ea ca de un magnet. Si tu privesti. Si nu stii ce au patit toti. Cum de ai indraznit tu sa le ai pe toate. Sa fii si frumoasa si desteapta si puternica? Vrei sa fii vreun Zeu? Da, de ce nu :)) Bring it on.

Ideea este simpla. Invat. Inca invat dar am reusit sa ma bucur de una singura de orice.
Sa pot sa fac orice. Sa-mi stapanesc emotiile. Sa ma tratez cu delicatete atunci cand viata ma arunca cu furie de toti peretii. Sa ma port cu eleganta in haine frumoase si fine ce-mi vin bine.

Inca invat, ma consider un pui de femeie. Astept cu emotie sa infloresc la 40 de ani cu adevarat dar sunt mandra de progres si de calmul meu interior.

Imi place ca furtunile sunt scurte si nu intense si sa tina zile in sir. Ca nu mai sunt trista, posomorata, ca nu-mi caut jumatatea si ca-mi permit sa rad atunci cand imi doresc.

Ma simt intreaga. Ma simt vie. Si tanara, Si ca am tot ce am nevoie.
Si sunt mandra de mine. Incat da, daca ar trebui sa ma limitez la asa ceva, si eu mi-as pune intrebarea ce barbat nu m-ar dori?

Pana si eu m-as alege pe mine si zambesc dulce atunci cand pana si femeile ma complimenteaza si-mi zic ca-s frumoasa.. si le-as spune ( RADIEZ) pentru ca nu, niciodata nu am fost de o frumusete rapitoare, eu una nu ma vad cu acele trasaturi asa exotice cum unii ma acuza ca le-as avea.
Insa ma vad puternica si interesanta. Si este Senzatia pe care mi-am dorit sa o simt de o viata. Si este aici. Acum.

joi, 9 februarie 2017

Si bestiile au suflet

Dar fiecare fibra din corp tresare. Si este tensionata. Si doare.
Si eu cunosc acea tensiune. Toata viata am recunoscut-o si simtit-o peste tot in jurul meu.

Este SEX. Murdar. Interzis. Dureros. Si plange.. oricine ar plange la asa ceva. Are durere in el, are frustrare, are ura pe viata, ura pe sine. Vrea sa provoace durere. Vrea sa o simta.

Vrea sa innebuneasca de la ea. Vrea sa uite ca viata doare. Ca viata este durere.
Sa urle, dar nu de durere, macar atunci pentru cateva secunde, de placere.
Evadare. Despre asta este vorba de fapt,nu?

Si eu am fost acolo. Si stiu. Mi-am cautat viata intr-un orgasm.
In durere. In suferinta. In sexualitate. In perversiune. In viata..dar din aceea murdara.
Mi-am cautat-o in orice ce stopa suferinta.
Tot ce TIPA a viata. Si oare ce se simte mai a viata, decat sexul. Viata si moarte combinate intr-o reteta perfecta.Urasti viata,dar ai mai trai macar putin..si urli ca-ti place si vrei mai tare.

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Nu ma voi pierde,de abia m-am gasit

Dar toata lumea cauta sa fie Fericita.. este obsedata de asta, este cel mai mare drog, nu te-ai prins?!

Barbati casatoriti si nefericiti.
Femei frumoase,singure, sau mai rau cuplate dar nefericite.

Femei singure ce cred ca a avea un iubit inseamna sa-l prinzi pe Dumnezeu de un picior.. toti, toate cauta acel CEVA. Nu-l pot defini exact, dar cred ca inseamna un BOOM gata viata e frumoasa, totul merge perfect, si razi si gata FERICIREA este eterna.

N-ar exista amante daca barbatii n-ar crede intr-o iluzie a unei fericiri temporare..

N-ar exista amantele la randul lor daca n-ar crede ca un MOMENT poate sa le schimbe toata viata, ca sa nu zicem un orgasm.

N-ar exista oameni depresivi. Antidepresive. alcool, vicii si suicid.

Lumea este nefericita pentru ca se cauta..sau cauta ceva ce nu pot nici ei defini.

marți, 27 decembrie 2016

Viata,da-mi tot ceea ce vrei

Synchronicity- is a concept, first explained by psychoanalyst Carl Jung, which holds that events are "meaningful coincidences" if they occur with no causal relationship yet seem to be meaningfully related.

Stateam alaturi de un el. Si el ma privea trist. Si-mi spune'' Daca ai fi a mea acum te-as lua de mana si am iesi pe usa aceea si nu te-ai mai intoarce niciodata AICI.
De ce stai? ''Pentru Bani'' . 
-Au devenit banii totul pentru tine?
-Nu. Dar sunt necesari.

Il priveam si era atat de trist. Empatiza si-l durea. Ma misca mai mult durerea lui decat.. ceea ce pateam eu. Pentru ca ceea ce pateam eu era doar stres, responsabilitate, un mediu ce-mi cerea un psihic dur, o lipsa de emotii si atat. Dar se merita. Banii veneau si eu iubeam asta. 

Nu am constientizat ca asta ma schjmba sau ca intr-o forma imi facea rau pana cand sa-l vad pe el si sa-l simt ca tremura de frica. Nu pentru el, pentru mine. 

duminică, 18 decembrie 2016

Ce urmeaza?!

''Vezi ce usor iti indeplinesc barbatii orice dorinta?''
Si nu vreau sa AUD asta. Nu atunci cand el nici macar nu ma cunoaste.
Si simt ca poate m-am tradat prea usor.
Sau am fost citita iar.

Ma simt ca si cum daca acum mi-ar scapa din geanta un bici ca el nici macar n-ar clipi.
Ca s-ar astepta din plin chiar sa-l port la mine, asa pentru orice ocazie.

Si da, este ciudat sentimentul si tensiunea din aer.
Incep sa ma gandesc ca poate ochii m-au tradat,privirea... sau gesturile. imbracamintea? Prea office? Prea inchisa la culoare? Prea rigida. Si gesturile mele prea fortate,gandite.
De ce sa ma relaxez? Cand simt ca mi se cere sa fiu fix opusul.